诗歌

基本的
Curge dintr-un ochi gigantic,
lacrima de început,
幽灵般的宇宙谎言
stins în transparență,
球状形式落下
通过一个设计好的空间
地狱思维
a pătrunderii în esență.
我将具体化
Eram dincolo de închipuire.
新形式
在启蒙之下
aceluiași spectru,
ne adunau unul în celălalt.
我已经把它抛在脑后了
adevărul de până atunci;
混凝土不再在我们身边徘徊
所以
大小消失了
lăsându-ne,
Cutreietorii veșniciei.
负担
Eram sclavii armoniei nevăzute.
穿着光线
căram în litiere de aur,
oglinda cu nesfârșite fețe,
cunoașterea tuturor lumilor,
和通过的目标
dintr-o parte în alta.
负担
他们很高兴
peste marginea timpului.
Motto:
„Un filosof a spus astfel: cuget, deci exist.
Rezultă din asta că exist, de vreme ce cuget?
Filosoful habar n-avea prin urmare ce e viața și ce e neviața.
Pot să spun: cuget deci nu exist. Sau altfel: exist nu exist, eu tot cuget.透明
Victor Kernbach (秘密假期)
我知道你在这个领域
înflorit de ochiul tău,
demon întors din podișul misterelor,
沐浴在时间的洪流中
像闪电
mare de plasmă.
我知道你是现有的
在波束中
被光谱沙鼠神奇地照亮
抛弃世界的存在
abstractă, atrăgătoare,
înrobitoare.
我知道我会见你
odată cu mitul călătorului,
eu, trecătoarea prin formă,
prin spațiile, lumile dintotdeauna
这个持续变成
colorate și triste.
我一直都知道你在夸张
超越沙漠外观
prin care călătoream singură,
aidoma luminii,
revărsate peste tot ce poate fi,
peste tot ce a fost, peste tot ce este.
同时消失
几乎透明
在选定的光线下
我正在彼此绑定
cu nesfârșite fire.
眼睛在我们身上扭曲
cutreierau cosmosul cărnii.
对外人的仇恨
它没有到达这里
iar liniștea era deplină.
Sângele nostru,
叶绿素被红色倾覆
purta seva pământului prin noi,
Cutreierătorii Spațiului.
Veșniciile ne cereau.
Am fi vrut să zăbovim,
am fi vrut să lăsăm o urmă.
Veșniciile ne cereau.
Măcar să plecăm împreună.
我尝试过知识
你超越了
de verdele transparent.
我通过了眼睛
通过圆圈
și te-am întâlnit.
准备不认识你
cu acest trup.
Târziu am știut că ești tu.
财富
erau la noi pe din două.
他们必须是库存
在这段时间
我有任务
划分
和学习
以人口的形式
această zonă.
我们很有天赋
带有吸引力
但是我误会时间
cu foarte puțin,
以为我们相遇了
undeva în trecut.
理解
红土分数监视器
te găsisem într-o parte a planetei.
通过你的嘴
灰尘变成了
反时政
由你的肺部推动
到燃烧的空气
de elemente necunoscute.
我找到了你
即使我失去了眼睛
în valea secată.
Spațiul pur ne permitea întâlnirea oricând.
我的想法和
你的想法
他们正在变成一块破烂的地毯
peste puntea din valea secată.
Aurii, sclipirile
点燃了这次会议,
如果我们很紧张
materia în pași,
我们会步履沉重
在编织地毯上
我们的思想和
așternut peste puntea din valea secată.
这场比赛下
Aerul era prea puțin pentru noi.
我们被抓住的惩罚
ne fusese dată pe viață.
赦免论文无法做到
nervii mâinilor ar fi murit,
在这个游戏下
其中
se topeau și trupurile noastre.
会议没有召开
在我能穿透的地方
fără trupuri.
我们的合并
va fi triumfală.
永远混合在他人中
vom putea fi împreună.
Am fi vrut dimensiunea aici,
în timpul acesta să fie,
în locul acestei planete,
în carnea cu această structură.
光之死
Eu mor.
我把自己埋在你的眼睑下
在最悲伤的坟墓里
ce-a fost vreodată-n lume.
上帝会知道
他的宇宙
cu-alaiul de lumină și iubire,
s-a prăbușit, captiv în veci,
在游牧王子的眼中
trimis de umbra nopții să năruie Lumina.
Mă sting în ochiul tău,
ca să renasc un foc pustiitor,
când pleoapa-ți vei deschide.
上帝会知道
他失去了自己
și strălucirea Sa,
când m-a lăsat să mor,
在游牧王子的眼中
trimis de umbra nopții să năruie Lumina.
Trec în neant,
成为你火焰的凝视
ce-ncearcă să pârjolească lumea.
上帝会知道
că Eu, Lumina Sa
我变成了火
pierzându-mi nemurirea,
在游牧王子的眼中
trimis de umbra nopții să năruie Lumina.
象征
这个星球正在慢慢吞噬我
和银喙
în jur îmi țin feștile.
黑暗球体
在内脏中吸收
urgiile din mine.
Încerc să mai rămân,
能够想你
当我拥有必死的身体时
când voi trăi prin sânge,
想像
我们是另一波浪潮
忘记我的软肉
de stigma de fecundă.
Mă-nghite-ncet planeta.
Cele 10 poeme prezentate aici fac parte din volumul 化身的住处 (Editura TORNADA, 2014) Părți importante din acest volum vin din trecutul meu literar. Am încercat într-o vreme să-mi public poemele în volume. Cu toate că erau apreciate, chiar elogiate — și dau aici ca exemplu practica profesoarei universitare Marioara GODEANU, una dintre cele mai importante cercetătoare din domeniul biologiei de la noi din țară, care își începea și sfârșea cursurile cu poemele mele — nu am reușit înainte de 1989. Tot ce am putut să fac a fost să public o serie de plachete în revista Luceafărul (începând cu anul 1983), grație fratelui meu de suflet, poetul și maestrul Cezar IVĂNESCU și a creației sale, Cenaclul Numele Poetului, a cărui membră am fost.
De ce s-a întâmplat acest lucru?
Pentru că eu nu scriam poezie ,,pentru țară și regim,” după spusele unor redactori. Revoluția din 1989 m-a găsit cu volumul de poezii 龙卷风游戏 gata. Aveam recomandări de la secretarul Cenaclului literar ,,George Călinescu” al Academiei Române, scriitorul Ion Potopin, către editura Cartea Românească, de la secretarul Uniunii Scriitorilor, Ion Hobana, iar editura Albatros se pregătea să scoată o antologie SF în care urma să publice o parte din volumul meu. Unul dintre redactorii de acolo îmi spunea că poezia mea este aparte, că nu seamănă cu nici un alt stil de poezie și că singura soluție ar fi să accept să public sub sigla SF.
Este adevărat că eu înființasem în anul 1987, în Institutul Politehnic București, Cenaclul StrING, în care activa un grup de dialog filozofic, științific și literar cu tendințe SF. Dorința de a crea un ideal din „cunoaștere” și de a încerca „o renaștere culturală” a constituit pentru grup sensul înființării cenaclului, pe care l-am numit StrING după „Teoria stringurilor” (teoria corzilor), fiind noi fascinați de posibilitățile acestei teorii de a considera că Universul ar avea zece sau douăzeci și șase de dimensiuni și că „totul” ar fi „vibrație”. În cadrul secției literare a cenaclului se citeau şi se criticau lucrările create de „stringiști”, multe dintre ele elaborate sub impresia întâlnirilor științifice anterioare. Printre participanții obișnuiți se găseau scriitorii Ion Hobana, Romulus Bărbulescu şi George Anania, Mihai Grămescu, profesorul Dolphi Drimer, fizicianul Mircea Rusu, cercetătorul Florin Munteanu, studenți de la filologie sau de la alte facultăți bucureștene.
Revoluția a găsit cenaclul punându-şi problema publicării lucrărilor sale, drept care, în vara lui 1990, am reușit să tipăresc primul număr al revistei STRING — revistă de știință prospectivă și science-fiction, care până în anul 2000 a ajuns la numărul douăzeci. Toată această activitate, împreună cu participările mele la întâlnirile Grupului de studii interdisciplinare al Comitetului Român pentru Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (CRIFST) al Academiei Române, condus de academicianul Mihai Drăgănescu, cu experiențele și discuțiile cu Marioara Godeanu sau cu mulți alți oameni de știință, scriitori sau filosofi, au reprezentat izvoarele poeziei mele.
Am debutat la invitația scriitorului Adrian Rogoz, pe 22 martie 1987, într-o ședință a Cenaclului Uniunii Scriitorilor și tot în aceeași primăvară am obținut și un premiu literar în cadrul Festivalului LUCIAN BLAGA, organizat în orașul Sebeș. În toamna aceluiași an, la Consfătuirea națională a cenaclurilor de anticipație, Craiova, am obținut premiul pentru poezie acordat de Uniunea Scriitorilor și revista Ramuri și mențiune pentru artă plastică. Dar marele câștig al participării mele la această consfătuire a fost întâlnirea cu scriitorul Victor Kernbach, unul dintre cei mai fascinanți oameni pe care i-am cunoscut în viața mea și împreună cu care hotărâsem să-l vizităm pe Constantin NOICA. Acest lucru nu s-a mai întâmplat… în ziua în care ar fi trebuit să plecăm spre Sibiu, 4 decembrie 1987, Noica a plecat la Universul Etern.
După revoluție, am publicat o carte de poezie în limba engleză, Căderea în formă (1993), și mai multe plachete în franceză și germană (1992). Am publicat în String, Quasar, Eucronia etc. Acum avem site-uri: Agonia, Centrul String, Facebook… Am publicat două volume de poezie: 化身的住处 (Editura TORNADA, 2014) și 兴趣爱好 (Editura TORNADA, 2015). Pregătesc volumul 与珀耳塞福涅手牵手。